Am reuşit şi anul acesta să plecăm în vacanţă la mare, în Bulgaria, staţiunea Obzor. Prima dată trebuia să plecam pe 29 iulie şi deşi avem rezervarea făcută din cauza unor probleme soţul meu nu a putut să plece, aşa că am amânat plecarea cu câteva zile şi abia în seara zilei de 6 august am aflat că pe 8 august putem să plecăm la mare. Pe 7 august, am făcut ”câteva” bagaje ca pentru doi adulţi şi trei copii care pleacă pentru opt zile la mare. Ca deobicei am puş mult prea multe lucruri, majoritatea inutile, unele utile, dar mereu mă gândesc că nu le cărăm în spate şi mai bine să fie şi să nu le folosim, decât să ne trebuiască şi să nu le avem. Atunci când vom pleca cu avionul se schimbă situaţia, dar aşa cu maşina mai merge. Aşa că pus în afară de hăinuţe, care sunt cel mai simplu de pus, medicamente pentru diverse probleme care pot apărea (dar nu au apărut), fier de călcat pentru excursie pe care îl am de la Mama Eva, cârlige de rufe, covoraş antiderapant pentru cadă, oliţe…şi exemplele pot continua dar nu are rost să vă spun tot deoarece v-aş demonstra doar cât de nebună sunt…Şi cum în familia mea fiecare cu treaba lui, eu am făcut bagajele, Costinel le-a cărat şi aşezat cât mai bine în maşină ca să încapă toate. Cam aşa arată maşina noastră în dimineaţa zilei de 8 august.
Iubesc dimineaţa înainte să plecăm la mare. În suflet mă simt la fel de fericită ca în dimineaţa de Crăciun. Mă trezesc de la 5:30 şi mă apuc să pregătesc sendvişuri pentru drum. An de an cam la fel, iar copiii deja ştiu că trebuie să avem sendvişuri cu omletă, cu pate de ficat pentru copii şi cu şuncă presată. Stau şi mă gândesc ce frumos ne-am schimbat noi, ca şi familie de la an la an. Înainte făceam 3-4 pentru noi doi, apoi am mai adăugat 2-3 pentru Drăgoşel în 2006 când am plecat cu el la mare, apoi încă 2-3 pentru Feli în 2009, iar de anul acesta şi Ili este la categoria sendvişurilor, anul trecut doar a gustat din ele, baza era lăpticul. An de an am făcut acelaşi drum alegând mereu pentru destinaţia concediilor litoralul bulgăresc. Pentru mine sendvişul a arătat puţin altfel, dar a fost delicios, bun şi mai ales liniştitor pentru psihicul meu că îmi încep concediu fără probleme cu kilogramele în plus şi aşa trebuie continuat şi terminat. Am avut grijă să notez pe fiecare ce conţine să pot să servesc doritorii exact cu sendvişul solicitat şi dorit 🙂
Referitor la drumul care a durat 5 ore, pot spune că avem cei mai cuminţi copilaşi. În afară de întrebările obsedant repetative ale lui Dragoş:” de ce e marea atât de departe şi nu e mai aproape” şi ”cât mai avem – asta înseamnă puţin sau mult” totul a fost foarte bine. Fetele au dormit la un moment dat pentru vreo două ore. Norocul nostru este că păturica minune a lui Ili nu a fost uitată acasă, iar atunci când o are în braţe adorme foarte repede.
Ajunşi la destinaţie, am fost cazaţi imediat. Condiţiile de cazare foarte bune. Noi am optat pentru un apartament cu două camere, foarte mare şi frumos.
Având experianţa anilor trecuţi când la masă copiii erau foarte zgomotoşi şi lăsam foarte multă murdărie în jurul nostru, anul acesta am fost o familie model. Am fost plăcut impresionată să văd nişte copii care s-au purtat frumos, au mâncat impecabil, nu am mai făcut mizerie, ne-am înţeles perfect cu toţi trei, au fost cuminţi pe plajă, la plimbare, peste tot.
Ilinca nu a vrut să pună picioruşele ei mici şi delicate pe nisip, aşa că ea trebuia luată în braţe şi dacă se juca în nisip obligatoriu trebuia să fie pusă pe un prosop pentru ca poponeţul ei fin să nu atingă nisipul. Dar în ultima zi a mers pe plajă, s-a jucat pe malul mării, au intrat în apă toţi trei, aşa ca pentru ultima zi la mare să ne pară rău că plecăm.
Nessul îl beam dimineaţa pe plajă, unde ajungeam primi. La ora 7 ne trezeau copiii uneori şi mai devreme. La ora 7:30 mergeam la micul dejun, care pentru mine a fost identic în fiecare dimineaţă: 2 linguri de cereale integrale, o lingura stafide, o lingura seminţe, un polinic de iaurt. La prânz mâncam o salată sau 3-4 linguri de orez fiert cu salată si 2-3 ardei iuţi, sau pepene roşu şi galben iar seara salată sau legume fierte. La ora 15.30-16 mâncam două nectarine, pe plajă admirând marea.
Ne-am făcut prieteni pe plajă. Băieţelul Denis care are aproape 2 ani şi cu care copii noştri s-au jucat foarte frumos, şi pe care îi pupau mereu când îl întâlneau la masă sau pe plajă. Mămica lui Denis era o rusoaică extrem de frumoasă, de tânără (25 ani) şi este poliţistă. Costinel s-a distrat copios uitându-se la mine cum mă chinuiam mereu să mă înţeleg cu ea, în engleza mea vorbită foarte bine cu mâinile 😉
După ce am ajuns acasă, am mai plecat câteva zile într-o mini vacanţă în doi, tot la mare, de data aceasta în România. Ne-am cazat la Neptun, la un hotel micuţ şi curat. Plajă am făcut la Neptun, Jupiter, Mangalia, Vama Veche, între Eforie Sud şi Nord şi Mamaia care mi-a plăcut cel mai mult deoarece arată a staţiune de litoral European.
Cuminte alimentar am fost şi aici. Câteva exemple din ce am mâncat eu. Nu m-am atins de îngheţată, de clătite, de dulciuri sau alte prosti. Cine spune că nu poţi să te întorci mai slabă dintr-un concediu înseamnă că nu m-a cunoscut pe mine. Am venit mai uşoară cu un kilogram şi ceva sute de grame, dar mai ales am venit fericită că nu am cedat tentaţiilor de a mânca prosti doar pentru că sunt în faţa mea sau miros bine ca apoi să mă chinui câteva săptămâni să le dau jos de pe cântar. Pizza am mâncat-o inteligent, adică numai legumele de deasupra si o singură feliuţă plină 🙂
Cum e vacanţa noastră fără copiii? Puţin ciudată deoarece nu prea mai suntem obişnuiţi să nu depindem de programul copiilor. În prima zi eram puţin cam ameţiţi, parcă nu ştiam ce să facem cu multul timp liber, dar încet, încet ne-am revenit şi ne-am relaxat maxim. Am fost la un spectacol cu Horaţiu Mălăiele, la care am râs cu lacrimi şi îmi ţineam obrajii pentru că mă dureau de la atâta râs. E frumos şi să nu ai nicio grijă, dar până la urmă dorul de copiii ne-a ajuns şi ajunşi acasă ne-am reluat activităţile obişnuite.
Dacă a fost ceva ce nu mi-a plăcut în acest concediu? Da. Românii de peste tot, dar mă refer acum la cei din Bulgaria care bârfesc întruna comentează şi sunt total nemulţumiţi şi plini de figuri şi au aere nemotivate de vedete. Cu greu m-am abţinut să nu îi dau o replică unei ”doamne plăcut grăsuţă” care altă treabă nu avea pe plajă decât să îmi urmărească mie familia şă să comenteze cât de chinuită este Ilinca care se bălăceşte în mega ei piscină şi care la un moment dat ca un copil educat ce este s-a ridicat în picioare şi mi-a spus că face caca. Da, chinuit copil care la nici doi ani nu mai foloseşte pampers decât foarte rar şi care ştie să spună când o trece o necesitate fiziologică. În fine…să nu ne abatem de la subiectul minunat.
O vacanţă de 100 de puncte pentru care îi mulţumim cu multă dragoste lui tati.
P.S. Pentru prima dată nu mi-a fost ruşine să mă dezbrac la plajă cum păţeam în alţi ani (cam de când mă ştiu), şi deşi nu mai am 20 de ani m-am simţit foarte bine pe plajă cu toate că anii şi sarcinile şi-au lăsat ceva semne vizibile pe corp de care sunt foarte mândră.
Buna draga Ralucuta,
Ma bucur mult pt voi toti, sunteti frumosi si fericiti.Un exemplu de famile frumoasa si de o mamica frumoasa, desteapta si ambitioasa.
Nu vreau sa ma repet dar trebuie sa subliniez daca mai este nevoie ca imi place abdomenul tau lucrat.Se vad rezultatele muncii tale!
Te pup si te imbratisez!
Bună Mire,
Mulţumesc pentru aprecieri. Suntem o familie clădită pe multă dragoste, respect, înţelegere şi cred că asta se vede.
În legătură cu abdomenul meu…sunt doar poze 😉
Te pup cu drag