ralucutaCe poate fi mai frumos decât să fii părinte, să poţi să le oferi copiilor tăi tot ce îşi doresc?
A venit primul Mos Nicolae la căsuţa cea nouă.
Ghetuţele le-am pregătit împreună, şi Moşul a venit când eram toţi adunaţi într-o cameră, nimeni nu l-a auzit când a venit dar după un timp au năvălit copilaşii pe hol, unde cadourile şi dulciurile aşteptau cuminţi: în, lângă şi pe ghetuţe.
La Dragoş şi la Felicia mă aşteptam să se bucure aşa mult, dar la Ilinca nu mă aşteptam, micuţă fiind să se bucure atât de frumos la vederea jucăriilor şi dulciurilor.
Nu am pus fructe deoarece tot anul ei au în meniul zilnic fructe şi legume bune, proaspete şi obligatorii. Am vrut să aibă dulciuri, pe care în mod normal le primesc cu porţia, să să aibă posibilitatea să se sature de ciocolată.
Nu le-am lăsat tot ce aveau în ghetuţe, dar au putut mânca pe săturate.
Frumos momentul când au deschis uşa, au văzut cadourile şi Dragoş a început să ne povestească cum l-a prins el pe Moş Nicolae când pleca 🙂
Moşul fiind bătrân a pierdut şi câteva bomboane pe drumul spre uşă, spre bucuria lor care imediat le-au stâns.
Îmi e dor să fiu mică, inocentă. Credeam că sunt specială pentru că niciodată Moşul nu mi-a adus nici un băţ cum primeau alţi copii, primeam tot timpul ceva frumos. Abia acum îmi dau seama ce sacrificii făceau părinţii mei, şi câte griji îşi făceau în timpurile acelea de eră Ceauşistă, să avem noi în ghetuţe sau sub brad ceva frumos şi să ne bucurăm de copilarie.
