Oare sunt normală?

 

Încep să îmi pun mari întrebări cu privire la sănătatea mea sau a cântarului meu.

Eu nu obişnuiam să mă cântăresc zilnic.  Odată pe săptămână mi se părea suficient. Dar, de când am mers la Viena şi  am vizitat palatul Schonbrunn, am auzit că Sissi se cântărea zilnic, am luat şi eu metoda această de urmărire a greutăţii. Nu mă cântăresc chiar mereu zilnic, dar atunci când am chef sau nu uit, sau am timp, o fac.

Surprize am avut de-a lungul unei luni. Am avut scăderi de 500 grame pe săptămână dar şi de 600-900 grame după o zi pe alta. Înţeleg, tranzitul intestinal este diferit, reţineriile de apă se reglează după menstruaţie, schimbările corpului unei femei diferă în funcţie de perioada din lună,  dar chiar atât de mari să fie diferenţele?

Dacă nu as fi verificat valorile arătate de cântarul meu, cu cel de la cabinetul doctorului nutriţionist, aş fi zis că am un cântar care face mişto de mine. Dar aşa? Care să fie explicaţia?

Nu mă plâng, nici de greutatea mea, nici că slăbesc atât de uşor. Vreau doar să înţeleg fenomenul.

Analize de sânge am făcut, mi-au ieşit foarte bune, am o stare generală excelentă, cu psihicul stau la un nivel înalt, în afară de mici căderi ale părului pe care le tratez cu vitamine la recomandarea doctorului, nu pot să spun că este ceva în neregulă cu mine. Din contra, mă simt MINUNAT.

Sunt mai mult decât normală. Dacă în alte regimuri pe care le ţineam, simţeam tot timpul că îmi este frig, acum nu am probleme de genul asta. Îmi este frig, dar nu senzatia de gheaţă în sânge cum aveam atunci când nu mâncam nimic.

Oare, atât de mult să mă iubescă pe mine Dumnezeu, încât să nu mă chinuie cu niciun platou ”la acest stil de viaţă sănătos”?