ralucuta
Cum poate un stomac să fie deştept doar el nu are creier… Ei bine, corpul meu este mult mai deştept decât mine sau decât poftele mele sau obsesia mea pentru dulciuri.
Stomacul meu a reacţionat foarte dur după ce am mâncat duminică din acel tort mirific de bun. Mi-a fost foarte rău, deşi nu am mâncat foarte mult, o felie mare iar seara mi-a fost foarte rău, o stare de greaţă, eram umflată şi mă simţeam imensă. Până dimineaţă mi-a trecut starea şi am crezut că a fost o coincidenţă nefericită, că am mâncat prea cu poftă şi poate nu mi-a picat bine.
Dar… aseară într-un moment de nebunie, de poftă de ceva dulce, de chef de ronţăială şi răsfăţ am mâncat nişte ciocolată cu cremă caramel şi trei feliuţe din guguluful meu (este foarte bun) şi în nici cinci minute simt că mi-e rău, mă umflu, mă doare stomacul şi simţeam numai cuţite în el, aveam o stare de greaţă şi rău fizic, nu mai puteam să respir. Nu se pune problema că am mâncat prea repede, că nu este aşa, dar…stomacul meu s-a revoltat instantaneu atunci când a simţit prostii în el.
O stare de rău cum nu pot să explic, şi mă bucur că am simţit-o deoarece mi-a dat un semn extrem de clar şi am înţeles că nu mai pot să mănânc prostii. Poate uneori poftesc la ele, sau simt nevoia să gust din ele, dar răul pe care l-am simţit o să mă oprească o bună bucată de vreme să îmi mai doresc ceva aşa concentrat de dulce.
Uite că viaţa mea de sănătate şi cumpătare, de mâncat corect şi bine a făcut un stomac obişnuit cu dulciurile să se schimbe, să reacţioneze la dulciuri ca la otravă şi să îmi arate că el s-a schimbat cu adevărat şi că de fapt nu mai pot fi aşa mare iubitoare de dulciuri cum mă ştiam eu. Că deşi vreau mici escapade culinare din când în când, mici zile de răsfăţ sau pauză de viaţă sănătoasă, nu am cum să fac aşa ceva fără să sufăr fizic efectiv foarte rău. Deci,dacă vreau durere fizică extrem de mare, mai fac o şmecherie din asta cu mâncat tort,ciocolată, prăjituri…şi gata se rezolvă cu o stare infernală de rău.
Îmi asum rezultatul faptelor mele. Trăiesc 99% din timp sănătos, cum aş putea crede că organismul mai vrea prosti în el?
Schimbarea s-a făcut cu adevărat din interior înspre exterior.
buna dimineata!
la mine lucrurile stau in felul urmator!ma apuca pofte din alea „pacatoase” mai ales seara..si mai ales daca vad un film sau stau pe internet!si daca ma apuc sa rontai ceva dulce atunci cu greu ma opresc!ma simt balonata dupa…greoaie, in schimb nu am dureri/arsuri de stomac.
a doua zi insa (pe langa faptul ca dorm aiurea…bolnavicios), ma trezesc super obosita!!!semn ca, organismul obisnuit cu mancare usoara depune un efort in plus sa digere alimente greoaie si pline de chimicale.
incerc sa ma tin departe de dulciuri..am fost mult timp dependenta (si nu exagerez), dar se pare ca sunt punctul meu sensibil!
o zi buna!
pup
Neaţa Lela,
Şi eu sunt dependentă de dulciuri,de asta ajunsesem la 102 kg… dar şi eu încerc să mă ţin departe de ele, îmi reuşeşte în marea majoritate a timpului cum spuneam, şi uite că acum am şi semne clare că nu îmi fac bine. Deci sunt spre vindecare…sper eu 😉
Pupici şi o zi bună!!!!
Buna Raluca,
Imi place foarte mult cum ai prezentat ce ti s-a intamplat si inca o data iti spun ca apreciez consecventa de care dai dovada in respectarea stilului tau de viata.
Dar totusi indraznesc sa te intreb cum poti continua sa le pregatesti copiilor sandwichuri cu mezeluri sau prajituri cu zahar si faina alba, care tu singura spui ca sunt otrava pentru organismul tau (asa ca de ce n-ar fi si pentru cei trei ingerasi ai tai?)
Avand in vedere ca tu iti faci feluri de mancare sanatoase, naturale tot timpul, toate zilele, de ce nu-i obisnuiesti si pe ei cu fructe si legume colorate, iaurturi naturale si toate celelalte feluri de mancare sanatoase pe care le faci pentru tine?
Gusturile se invata de mic,si ar fi pacat sa nu-i faci sa constientizeze acum cand pot fi „modelati” mai usor spre binele lor.
Si iti spun asta din tot sufletul meu, nu cu rautate sau cu ciuda.
Multa sanatate la toata lumea!
Lili
Bună Lili,
Înţeleg nedumerirea ta, de aceea îţi explic cunm stă situaţia cu meniul copiilor mei.
Ei au în meniul zilnic cel puţin un fruct, legumele nu lipsesc din mâncarea şi ciorba zilnică plus salata de la felul doi. În majoritatea cazurilor trebuie să îi opresc eu deoarece ei ar mânca câte 3-4 fructe odată.
Dar, în aceeaşi măsură vreau să aibă în casă mâncare normală, din cea cu care se întâlnesc peste tot în viaţă şi la grădiniţă şi la creşă, şi vreau să fie obişnuiţi cu de toate. NU vreau să crească întrun cub de sticlă numai cu mâncare bio,fără zahăr sau fără făină sau alte minuni…
Despre dulciurile pe care eu le fac mereu pentru ei, le fac tocmai în ideea ca să le vadă mereu, să nu fie ceva interzis sau care nu au voie, ca atunci când ajung mari să nu fie înebuniţi după dulciuri cum sunt eu. Crescând cu ele mereu în casă, devin o normalitate şi nu mai reprezintă nimic.
Aşa gândesc eu.
Neatza. Sa stii ca tortul si mancarea de la ziua fiicei mele vor fi din comert si le iau cartofi prajiti :O……
Te-au anuntat sa stii din timp 😉
Vai, Roxiiiiiiiiiiiiiii sunt oripilată de decizia ta…. tocmai tu 🙂