IMG_46261(1)Mi-e dor atât de tare de mirosul de bebe, de copiii mei bebeluşi, de perioada când eram însărcinată cu ei, de momentul unic de început de travaliu, de prima fracţiune de secundă când mi-am văzut copiii, de sunetul pe care îl scoteau când îi alăptam, de modul cum îşi lipeau capul pe umărul meu când îi ţineam în braţe….

Mi-e dor de mirosul Londrei, de casele atat de englezeşti, de verdeaţa din parcuri, de cafeaua pe care am băut-o acolo, de autobuzele şi taxiurile din Anglia.

Mi-e dor de Paris, prima şi marea mea dragoste. Îmi e dor de momentul acela fermecat, când la ora 11 noaptea, am ieşit din metrou exact la mijlocul bulevardului Champs-Elysees dar nu ştiam dacă este real sentimentul pe care îl trăiesc sau doar visez. Îmi e dor să beau vin fiert la pahar de plastic, să mănânc castane coapte pe stradă, să ating turnul Eiffel.

Mi-e dor de bunul simţ şi educaţia vienezilor, de spectacolul de la Filarmonică, de curăţenia oraşului şi bicicletele pe care ei pedalau  peste tot.

Mi-e dor de Veneţia cu tot ce reprezintă ea, de poduleţele şi canalele pe care ajungi să le iubeşti, de gustul de broccoli atât de proaspăt încât te miri de verdele lui, de îngheţata de fistic şi ciocoltată, de pizza cu ciuperci care are un gust Dumnezeiesc, de vaporaşele lor, de micile străduţe în care ne pierdeam pentru a descoperi câte ceva inedit.

Mi-e dor de Turcia unde simt că nu îmi  este  frig niciodată, unde porumbul fiert reprezintă plimbarea de seara şi amintirea cu mine viitoare mămică. Mi-e dor de apa de un albastru ireal, unde te şochează întâlnirea muntelui cu apa. Mi-e dor de luna de miere când am zburat pentru prima dată cu avionul.

Mi-e dor să mă plimb pe malul mării, să văd răsăritul, să merg prin pădure şi să aud păsărelele cum cântă, să fiu copil şi să merg la iarbă verde cu părinţii, mi-e dor să nu mai ştiu nimic doar să fiu copil.

Mi-e  dor de bunici, de vacanţele de vară când mergeam la ţară, de momentele de vară când seara udam roşiile.

Mi-e dor de inocenţa copilăriei, de Moş Crăciun.

Mi-e dor de mici momente şi întâmplări pe care nu le voi mai trăi niciodată dar care au rămas atât de adânc întipărite în suflet şi minte .

Mi-e dor…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.