Poate sunt rea, dar acesta este adevărul

Oare de ce suntem tentaţi să credem în pastile minune de slăbit, operaţii costisitoare şi chinuitoare, în diete minune sau masaje şi împachetări în puf de pinguin, dar nu suntem capabili să credem în forţele noastre, în ambiţia şi în capacitatea corpului nostru de a lupta să îi fie bine să slăbească sănătos?

Vrem să mâncăm tone de ciocolată, cartofi prăjiţi şi eventual cu un pahar mare de băutură răcoritoare sau o bere rece şi ne mirăm că nu slăbim. E mai comod să bagi mii de calorii în tine, să stai cu fundul pe canapea şi să te plângi de existenţa ta nefericită cu X kg în plus.Sau să spui că nu poţi, eşti pofticios. Fără sacrificii reale nu faci nimic.

Mâncarea care îngraşă e gustoasă, dar dacă vrei poţi să ai mese foarte bune, sănătoase şi gustoase, fără grăsimi şi care să te slăbească.

Nu mai căutaţi reţete minune, pastile minune pentru că veţi fi dezamăgiţi de rezultate.. E foarte mic pasul între stil de viaţă sănătos şi mâncatul nesănătos. Dar depinde de fiecare să îşi găsescă pragul de trăit sănătos.

Înţeleg că atunci când auzi de o persoană că a slăbit 35 kg într-un timp mai scurt sau mai lung este şocant, dar de ce majoritatea oamenilor nu cred atunci când spui că motivul este unul simplu, care este la îndemâna tuturor. Mâncat puţin, sănătos, schimbat stilul de viaţă şi sport. Majoritatea sunt dezamăgiţi de răspunsurile mele. Vor ceva mai uşor, vor să audă că mi-am făcut operaţie la stomac, că am luat medicamente minune pentru slăbit. Eu ştiu că e greu, dar nu e imposibil, dar am observat că oamenii au tendinţă să spere în minuni decât să lupte pentru sănătatea lor.

Comoditatea, speranţa că pot ajunge la kg dorite mai uşor, fără sacrificii, credinţa că sigur există o pilulă minune care să topească 10kg de grăsime în 10 zile, asta vor majoritatea celor cu kg în plus.

Poate par rea, dar dacă nu spui lucrurilor pe nume, dacă nu vrei să vezi cruda  realitate atunci când eşti obez sau gras sau cu câteva kg în plus, ajungi să te minţi la fiecare moment al vieţii tale. Ştiu foarte bine pentru că am trecut şi eu prin toate etapele.

Adevărul este unul şi bun: m-am îngrăşat deoarece mâncam enorm, am slăbit făcând sacrificii, eforturi şi dorind asta, schimbând cantitatea şi modul de preparare al alimentelor. Adăugăm puţin sport făcut acasă (deci fără scuze eu nu am timp, nu am cu ce să mă îmbrac, îmi e ruşine că sunt prea grasă etc) şi rezultatul este cel ştiut de voi cei care mă cunoaşteţi, mă vedeţi, mă citiţi.

Nu mai căutaţi scuze, nu mai inventaţi motive pentru care alţii pot iar voi nu. Voinţa şi ambiţia nu se pot cumpăra de nicăieri, dar ele se exersează în fiecare clipă a vieţii. Eu m-am gândit, de ce ei (cei care au slăbit 30-40-50-60kg) au putut şi eu nu aş putea?

Răbdarea e cea mai importantă din punctul meu de vedere. Sunt zile, săptămâni, luni , poate chiar ani de muncă. Nu slăbeşti mereu la fel. Eu am avut norocul ca în 5 luni să slăbesc continuu, nu am avut nici un platou, dar sunt persoane care după 5-6 kg pierdute au 2-3 săptămâni de stagnare. Trebuie continuat, trebuie făcută o mică modificare ori sport mai mult ori verificat de unde poate să vină problema, ori răbdare şi continuarea vieţii sănătoase.

Si încă ceva, nu trişaţi. Nu consumaţi alimentele care nu sunt sănătoase şi nu aveţi voie. Scuza că mor de poftă sau  tremur şi nu mai pot să ţin dieta, nu vă ajută să slăbiţi. Puteţi să vă premiaţi din când în când (la 5 kg date jos aveţi  voie de ex o cupă de îngheţată). Mie una nu mi-au trebuit premieri alimentare. Bucuria unui număr din ce în ce mai mic la pantaloni sau kg mai puţine pe cântar mă motivau din ce în ce mai tare să continui.

Nu strică nici un jurnal alimentar în care să notăm tot ce mâncăm, deoarece uneori credem că nu mâncăm mult sau prostii dar la sfârşitul zilei ies 2500cal.

Baftă multă tuturor care vor să slăbească, sau celor care vor să trăiască sănătos!